Întrebări frecvente

Pre-vettingul este etapa inițială și premergătoare evaluării tuturor judecătorilor și procurorilor. Pre-vettingul ține de verificarea integrității judecătorilor, procurorilor și profesioniștilor ce candidează la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și în Colegiile din cadrul celor două Consilii.

Pre-vettingul este voluntar. El devine obligatoriu doar pentru candidații înscriși în concursurile pentru ocuparea funcției de membru în CSM, CSP sau Colegiile acestor Consilii. În caz de nepromovare a evaluării, singura consecință pentru candidat este excluderea lui din concurs.

Vetting-ul este etapa ulterioară de evaluare și e mai cuprinzătoare decât pre-vettingul. Vettingul ține de verificarea integrității judecătorilor în funcție ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și candidaților la funcția de judecător CSJ, judecătorilor Curților de Apel și președinților și vicepreședinților de judecătorii. Vettingul de asemenea ține de verificarea integrității procurorilor din funcțiile-cheie din cadrul Procuraturii Generale, procurorilor din Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și procurorilor-șefi și adjuncților acestora din procuraturile teritoriale.

Vetting-ul este obligatoriu pentru toți judecătorii și procurorii identificați mai sus. În caz de nepromovare a evaluării, consecința principală este eliberarea din funcție, cu lipsirea de dreptul de a mai fi judecător sau procuror sau exercitarea unei funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani.

Comisia Vetting efectuează trei tipuri de evaluări: vetting-ul Curții Supreme de Justiție (CSJ), pre-vetting-ul candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în cele două colegii din subordinea CSM și vetting-ul unor categorii de judecători, așa cum este stipulat în Legea nr. 252/2023.
Prin urmare, subiecții evaluării în temeiul Legii 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție sunt:
- judecătorii Curții Supreme de Justiție în funcție, inclusiv cei suspendați din funcție;
- candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție; Subiecții evaluării în temeiul Legii 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor:
- candidații la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)
- candidații la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor al CSM;
- candidații la funcția de membru în Colegiul disciplinar al judecătorilor al CSM; Subiecții evaluării în temeiul Legii 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor:
- președinții și vicepreședinții judecătoriilor;
- judecătorii curților de apel;
- candidații la funcția de președinte, vicepreședinte și judecător al curților de apel.

‍Notă: Nu sunt supuși evaluării:
- judecătorii Curții Supreme de Justiție și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care au promovat evaluarea integrității prevăzută de Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor;
- judecătorii care, în termen de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării, depun cerere de demisie.

‍În exercitarea mandatului, Comisia de evaluare are următoarele competențe:
- colectează, acumulează și verifică, prin mijloace neinterzise de lege, toate informațiile relevante pentru evaluare;
- accesează orice sistem informațional care conține informații relevante pentru realizarea mandatului acesteia, inclusiv prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect);
- solicită informații de la subiectul evaluării;
- solicită și obține gratuit informații de la alte persoane fizice și juridice de drept public sau privat, inclusiv de la instituțiile financiare;
- audiază subiectul evaluării și alte persoane care dețin informații relevante pentru evaluare;
- efectuează evaluarea și aprobă rapoarte privind rezultatele evaluării.

Comisia de evaluare externă este independentă funcțional și decizional față de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, inclusiv față de fracțiunile parlamentare și partenerii de dezvoltare, care au participat la desemnarea membrilor acesteia. În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituție, de legile și actele normative ce reglementează domeniile conexe activității sale.
‍
IMPORTANT: Partenerii de dezvoltare nu pot da indicații Comisiei de evaluare sau secretariatului acesteia cu privire la aspectele ce țin de realizarea mandatului Comisiei de evaluare. Membrii Comisiei de evaluare și angajații secretariatului beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor.

Comisia de evaluare nu este autoritate publică în sensul prevederilor Codului administrativ. Activitatea Comisiei de evaluare nu este publică, cu excepțiile stabilite de prezenta lege și de regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de evaluare.

În procesul de evaluare a judecătorilor CSJ și a candidaților la funcția de judecător CSJ, reglementat de Legea 65/2023, participă Comisia Vetting, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Curtea Supremă de Justiție (CSJ), în calitate de instanță care exercită controlul judiciar asupra respectării procedurii.

CSM este instituția care organizează concursul și transmite Comisiei Vetting lista subiecților care urmează să fie evaluați. Comisia colectează și analizează informații, audiază candidații, iar la final elaborează un raport motivat, care conține faptele relevante, motivele și propunerea privind promovarea sau nepromovarea evaluării de către subiect.

Raportul este aprobat de membrii Comisiei și este transmis CSM-ului, care analizează rezultatele evaluării și, printr-o hotărâre motivată, fie îl acceptă, fie îl respinge. În cazul respingerii unui raport, CSM dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia Vetting.

Raportul Comisiei Vetting nu poate fi contestat la Curtea Supremă de Justiție, potrivit Legii 65/2023. În schimb, hotărârile CSM pot fi contestate la CSJ atât de subiectul evaluat, cât și de Comisia Vetting. Prin urmare, CSJ poate admite contestația, dacă constată că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise erori grave de procedură de natură să afecteze caracterul echitabil al evaluării sau că există circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea evaluării, sau poate respinge contestația. Aceste contestații sunt examinate de un complet special, format din primii 3 judecători care au promovat evaluarea și nu au activat în cadrul Curții Supreme de Justiție până la data de 31 decembrie 2022.

Din perspectiva financiară, Comisia Vetting verifică dacă subiecții:
‍
- au admis, în ultimii 12 ani, o diferență dintre avere, cheltuieli și venituri, ce depășește cumulativ 20 de salarii medii pe economie (calculat la anul în care a fost inițiată evaluarea), echivalentul a 234 000 lei (pentru anul 2023), și pe care nu o pot justifica;
-  în ultimii 10 ani, au admis iregularități fiscale soldate cu impozite neplătite, care depășesc în total 5 salarii medii pe economie, echivalentul a 58 500 lei;
Din perspectiva etică, Comisia verifică dacă subiecții:
‍
- au încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor sau, după caz, a altor profesii, în ultimii 5 ani;
- în ultimii 10 ani, au admis in activitatea lor conflicte de interese incompatibile cu funcția de judecător CSJ;
- în ultimii 5 ani, au avut un comportament arbitrar sau au emis acte arbitrare, contrare legii, sancționate de CEDO. Dacă Comisia stabilește că există dubii serioase în privința acestor aspecte, se consideră că subiectul evaluării nu corespunde criteriilor de integritate etică și financiară.

Comisia Vetting nu evaluează competența profesională a judecătorilor CSJ și candidaților la funcția de judecător CSJ și nici nu se pronunță asupra legalității hotărârilor emise de aceștia.

"Averea nejustificată" se referă la diferența semnificativă dintre veniturile declarate, bunurile dobândite și cheltuielile efectuate de o persoană într-un anumit interval de timp. Pentru a stabili dacă un subiect este sau nu integru din punct de vedere financiar, Comisia Vetting verifică, între altele, dacă există discrepanțe substanțiale între veniturile și cheltuielile declarate de acesta.

Unul din indicatorii folosiți de Comisie în examinarea componentei financiare ”avere nejustificată” este CCP-ul, altfel spus ”cheltuielile de consum ale populației”. CCP-ul este stabilit anual de Biroul Național de Statistică al Moldovei (BNS) per gospodărie la nivel național. Conform metodologiei BNS, aceste cheltuieli sunt estimate în baza mai multor indicatori, care includ aspecte ale vieții cotidiene, precum alimente, servicii legate de întreținerea locuinței, cheltuieli de sănătate, educație, transport, recreere, turism și altele.

În procesul de evaluare, Comisia calculează suma cheltuielilor estimative pentru fiecare gospodărie, utilizând datele BNS, ținând cont de numărul membrilor familiei, dar și zona de reședință: rurală sau urbană. Comisia compară cheltuielile declarate cu cele calculate pe baza CCP și identifică pe ce bunuri sau servicii subiectul și-a cheltuit banii, dacă a făcut economii sau dacă există discrepanțe semnificative între venituri și cheltuieli. Acest proces este esențial pentru a asigura evaluarea corectă și obiectivă a situației financiare a subiectului.

Se prezumă că orice gospodărie are CCP, întrucât viața socială implică cheltuieli. Cu toate acestea, există situații în care subiectul poate să retragă în numerar toți banii câștigați și să facă toate plățile pe parcursul anului, la fel, în numerar. Comisia ia în considerare inclusiv aceste aspecte și se bazează pe datele BNS pentru a calcula cheltuielile medii, chiar dacă subiecții pot avea cheltuieli reale mai mari.

Totodată, pentru a stabili diferența dintre venituri și cheltuieli, în afară de CCP, Comisia ține cont de cheltuielile legate de procurarea de imobile sau bunuri mobile, obiecte prețioase, moșteniri, economii bancare sau în numerar, fluxuri de numerar de intrare sau ieșire și altele.

Metodologia CCP este prevăzută în Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Vetting și a fost pe larg folosită și de alte state în proceduri similare de evaluare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că utilizarea metodologiei în sine nu este contrară Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Important este ca aplicarea ei să nu fie arbitrară sau vădit nerezonabilă.

Pentru evaluarea integrității judecătorilor Curților de Apel, președinților și vicepreședinților de judecătorii, dar și altor categorii de subiecți conform Legii 252/2023, în cadrul Comisiei Vetting vor funcționa două complete de evaluare. Iată câteva aspecte importante legate de funcționarea completelor, pentru o mai bună înțelegere a procesului de evaluare a integrității acestor subiecți:

1. Componența mixtă: Cei șase membri ai Comisiei au fost grupați în două complete de evaluare, a câte trei membri fiecare, naționali și internaționali. Această structură va asigura o evaluare echilibrată și obiectivă, combinând contextul juridic și cultural local, cu perspectivele și standardele internaționale. Comisia își rezervă dreptul de a modifica componența completelor, în funcție de volumul de muncă.

2. Distribuirea rolurilor de conducere: Un complet este condus de Președintele Comisiei, iar alt complet de Vicepreședinte, ambii fiind desemnați să coordoneze și să prezideze ședințele și audierile. Aceștia sunt responsabili și pentru semnarea rapoartelor și altor documente aferente procesului de evaluare.

3. Unanimitate în decizii: Deciziile în cadrul completelor se vor lua în unanimitate. În cazul în care membrii completului de evaluare nu votează unanim, raportul cu privire la evaluare se examinează de Comisie în componența ei deplină. În acest caz, raportul se aprobă cu votul majorității membrilor Comisiei, însă cu votul obligatoriu a doi membri internaționali, și se semnează de președintele acesteia. Membrii Comisiei nu se pot abține de la vot.

4. Repartizarea aleatorie a dosarelor: Pentru asigurarea distribuirii echitabile a cazurilor, dosarele au fost repartizate aleatoriu între complete. În situația recuzării unui membru al completului, dosarul poate fi distribuit celuilalt complet, iar Comisia va informa subiectul despre modificarea completului.

5. Flexibilitatea în substituirea unui membru de complet cu altul: Dacă un membru al completului nu poate participa la o audiere, acesta poate fi înlocuit temporar cu un membru din celălalt complet. Dacă înlocuirea nu este posibilă, audierea va fi reprogramată. De asemenea, doar președintele unui complet poate înlocui președintele celuilalt complet, asigurând astfel continuitatea evaluării.